Vin românesc

Cadârca, sau Cădarca de Miniș este un soi de struguri întâlnit numai în România, cu prepoderență în județul Arad, fiind originar din podgoriile Miniș-Măderat, încă din anul 1744.

Vinul roșu de consum curent obținut din acest soi este cunoscut sub denumirea de ”sânge de taur”.

Strugurii sunt mijlocii, cilindrici, cu boabele aşezate des pe ciorchine şi neuniforme ca mărime. Bobul este mijlociu, sferic, uşor ovoid, cu pieliţa subţire, colorată neuniform în negru albăstrui, acoperită cu pruină groasă, pulpa zemoasă.

Rezistenţă este scăzută la secetă, mană, mijlociu rezistent la putregaiul cenuşiu al strugurilor.

Perioada de maturare este între 15 septembrie și 15 octombrie.

Unul dintre cele mai vechi soiuri de viță de vie, cunoscut și sub numele de Carloganca sau Băldoaie, soiul Crâmpoșie se întâlnește cu prepoderență în zona Olteniei.

Vinurile de masă obținute sunt seci, echilibrate, fructuoase, parfum și aromă de fructe bine coapte(mere galbene și pere).

Maturitatea deplină a soiului are loc în a doua jumătate a lunii septembrie.

Strugurii de Crâmpoşie sunt de mărime mijlocie spre mare, sunt conici şi aripaţi, cu boabele rare pe ciorchine. Boabele au pielița groasă și un gust fructat

Strugurii sunt mici spre mijlocii, cilindrici, cu boabe așezate des și neuniforme ca mărime. Boabele sunt mici, sferice, de culoare verde gălbui, cu pielița subțire, pulpa este zemoasă, cu gust plăcut, nearomat.

Rezistența soiului este una mijlocie la ger (-20, -22 grade C), dar mică la secetă.

Perioada de maturare este între 15-25 septembrie.

Soiul Fetească Albă produce vinuri seci sau demiseci, cu conținut echilibrat în alcool (tărie 11,5-12%) și aciditate, caracterizate prin mare finețe, dar și vinuri demidulci sau dulci.

Întâlnit și subb numele de Dănășană sau Dunășană, soiul a rezultat în urma hibridării naturale dintre soiurile Fetească Albă și Frâncușă, în jurul anilor 1920.

Strugurii sunt mijlocii, cilindro-conici, deseori aripati, cu boabele așezate des pe ciorchine. Bobul este mijlociu, sferic, cu pielita subțire, de culoare verde galbui, zemos, nearomat.

Maturarea deplină se realizează la sfârșitul lunii septembrie, rezistența este una mijlocie la ger (-18°C; -20°C) și redusă la secetă.

În general, vinurile obținute sunt seci, dar se pot obține și vinuri demiseci și chiar dulci. Din acest soi se prepară materia primă pentru mari vinuri spumante românești.

Cunoscut sub numele de Poama fetei neagră, Coada Rândunicii sau Păsărească Neagră, soiul se întâlnește în podgoriile din Moldova.

Strugurii sunt de mărime medie, de până la 14 cm lungime, de formă cilindrică sau conico-cilindrică, cu boabele îndesate.

Gradul de rezistență la ger este unul ridicat și face față secetei, iar fertilitatea este una mijlocie.

Vinul rezultat este roșu, superior, echilibrat, intens colorat.

Cunoscut și sub numele de Mustoasă, Vinoasă sau Poama creaţă, soiul de viță de vie este întâlnit în zona Moldovei în podgoriile Cotnari, Odobeşti, Panciu, Huşi și mai rar în Transilvania și Muntenia.

Strugurii au pielița foarte-subțire, de culoare galben-verzuie, miezul zemos.

Maturarea strugurilor are loc în perioada 16-30 septembrie, iar vinul rezultat este în general de masă, dar poate fi și de calitate superioară.

Cunoscut și sub numele de Galbenă de Căpătanu, Galbenă Grasă sau Bucium de Poamă Galbenă, soiul este cel mai des în Focșani, fiind unul sensibil.

Strugurii sunt aripați, cilindro-conici cu boabe dese, rotunde care au mărime mijlocie. Culoarea boabelor este în general galbenă cu tentă ruginie pe partea expusă la soare.

Vinurile obținute din acest soi sunt seci, ușoare, răcoroase, cu aromă florală și se consumă tinere, preferabil în primul an.

Soiul se cultivă în mod tradițional în vechile podgorii de la Cotnari, încă din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.

Maturarea strugurilor are loc în perioada 1-30 septembrie, preferabil ca să fie strânși la sfârșitul perioadei de maturare.

Struguri au pielița de culoare galbenă, miezul este semicărnos și suculent. Vinul obținut este un vin superior alb, de desert, demisec sau licoros.

Soi de viță nobil, cu originea în localitatea Maderat, cultivat în prezent în podgoriile Miniș-Măderat, județul Arad.

Pielița boabelor de struguri este de culoare verzuie-galbenă, pulpa zemoasă.

Maturarea strugurilor are loc în perioada 16 septembrie – 15 octombrie.

Vinurile obținute sunt albe, caracterizate de prospețime, răcoroase și fructate.

Soiul de struguri Novac a fost omologat în anul 1993, la Drăgăşani, din soiurile Negru Vârtos şi Saperavi.

Strugurii se culeg în a doua jumătate a lui septembrie, fructele sunt mici, negre, acre și astringente.

Vinurile au gust de fructe roșii (cireșe negre, vișine amare, afine, mure) și ceva condimente (scorțișoara). Gustul său este catifelat, cu arome intense de cireșe și o ușoară nuanță de piper proaspăt.

Soiul de viță de vie a fost omologat în anul 1992 și se întâlnește în Moldova, Muntenia și Oltenia.

Boabele strugurilor sunt sferice, cu pieliţa subţire, colorată galben-verzui, aurie pe partea însorită, cu pulpa zemoasă şi aroma fină.

Soiul are o bună rezistenţă la ger, dar este sensibil la secetă şi la putregaiul cenuşiu al strugurilor, îndeosebi în toamnele ploioase.

Maturarea strugurilor se realizează în a doua jumătate a lunii septembrie.

Vinul este uşor, semiaromat, cu o aciditate potrivită, de culoare galben-verzuie.

Cunoscut și sub numele de Muscat cvadrat,Busuioacă sau Tămâiată, soiul se cultivă în România aproape în toate podgoriile.

Bobul este sferic, toamna capătă aspect ruginiu pe partea însorită, este crocant, cu miez suculent și gust intens de tămâios.

Este considerat un soi pretențios, sensibil la ger, la secetă și la excesul de umiditate.

Vinuri sunt superioare, cu conținut alcoolic ridicat, intens aromate, seci, demiseci sau licoroase, în funcție de condițiile anuale.

Cunoscut și sub numele de Poamă zoșănească, Zghihară galbenă, Ghihară, soiul se cultivă preponderent în podgoriile Huși și Averești, dar și în alte centre viticole din Vaslui

Strugurii sunt rămuroși, răsfirați, cu boabe neomogene și dese, sferice, de culoare verde-gălbui, cu pete ruginii pe partea expusă la soare.

Din acest soi se obțin vinuri albe seci, ușoare, de culoare verde-gălbui, cu aciditate ridicată, care se consumă tinere.