Vinul românesc

68 / 100
Istoric

Prima viță de vie ce a apărut în spațiul în care este astăzi România era vița de vie sălbatică, cu aproximativ câteva mii de ani în urmă, data estimată de cercetători fiind 7000 î.Hr.

Geto-dacii serveau vinul în coarne de bou sau ulcele lucrate special pentru evenimente, doar în cadrul unor ceremonii.

Odată cu venirea romanilor, s-au plantat alte soiuri de viță de vie și s-au dezvoltat tehnologiile de prelucrare a strugurilor.

În 1883 a fost o invazie a unor insecte care distrugeau recoltele de struguri, afectând și România, care se estimează că deținea aproximativ 100.000 de hectare de viță. După invazie, câțiva consilieri francezi au introdus noi soiuri de viță de vie, ajutând la refacerea lor, printre care se numără: Merlot, Chardonnay, Pinot Noir, Cabernet Sauvignon sau Sauvignon Blanc.

În perioada comunismului a avut loc un alt val care a afectat cultirile de viță de vie, de data aceasta conducătorii au decis să elimine toate soiurile străine.

Prezentare

Conform DEX  o ie este o bluză femeiască caracteristică portului național românesc, confecționată din pânză albă de bumbac, de in sau de borangic și împodobită la gât, la piept și la mâneci cu cusături alese, de obicei în motive geometrice, cu fluturi, cu mărgele etc.

Meștesugul iei românești a fost transmis din generatie în generație prin viu grai, iar acest lucru a dus la îmbogățirea aspectului său. Astfel, diferite motive și modele au fost introduse în fiecare regiune țării, fiecare având semnificații adânc înrădăcinate în cultura și obiceiurile locuitorilor din zona respectivă.

Soiuri românești

Băbească Neagră

Întâlnit și sub denumirea de rară neagră, rășchirată, căldărușă, soiul de vin este prepoderent cultivat on sudul Moldovei, nordul Dobrogei și în Buzău, din el obținându-se un vin roșu de masă.

Strugurii au aproximativ 16-18cm lungime, cu boabe rare. Bobul este negru-albăstrui, pielița este subțire, miezul moale, suculent, fără aromă. Soiul este sensibil la secetă, cu o maturitate a strugurilor atinsă la sfârșitul lunii septembrie.

Fertilitatea este una medie, 60-65% dintre lăstari sunt fertili.

Cadarcă

Cadârca, sau Cădarca de Miniș este un soi de struguri întâlnit numai în România, cu prepoderență în județul Arad, fiind originar din podgoriile Miniș-Măderat, încă din anul 1744.

Vinul roșu de consum curent obținut din acest soi este cunoscut sub denumirea de ”sânge de taur”.

Strugurii sunt mijlocii, cilindrici, cu boabele aşezate des pe ciorchine şi neuniforme ca mărime. Bobul este mijlociu, sferic, uşor ovoid, cu pieliţa subţire, colorată neuniform în negru albăstrui, acoperită cu pruină groasă, pulpa zemoasă.

Rezistenţă este scăzută la secetă, mană, mijlociu rezistent la putregaiul cenuşiu al strugurilor.

Perioada de maturare este între 15 septembrie și 15 octombrie.

Crâmpoșie

Unul dintre cele mai vechi soiuri de viță de vie, cunoscut și sub numele de Carloganca sau Băldoaie, soiul Crâmpoșie se întâlnește cu prepoderență în zona Olteniei.

Vinurile de masă obținute sunt seci, echilibrate, fructuoase, parfum și aromă de fructe bine coapte(mere galbene și pere).

Maturitatea deplină a soiului are loc în a doua jumătate a lunii septembrie.

Strugurii de Crâmpoşie sunt de mărime mijlocie spre mare, sunt conici şi aripaţi, cu boabele rare pe ciorchine. Boabele au pielița groasă și un gust fructat

Fetească Albă

Strugurii sunt mici spre mijlocii, cilindrici, cu boabe așezate des și neuniforme ca mărime. Boabele sunt mici, sferice, de culoare verde gălbui, cu pielița subțire, pulpa este zemoasă, cu gust plăcut, nearomat.

Rezistența soiului este una mijlocie la ger (-20, -22 grade C), dar mică la secetă.

Perioada de maturare este între 15-25 septembrie.

Soiul Fetească Albă produce vinuri seci sau demiseci, cu conținut echilibrat în alcool (tărie 11,5-12%) și aciditate, caracterizate prin mare finețe, dar și vinuri demidulci sau dulci.

Fetească Regală

Întâlnit și subb numele de Dănășană sau Dunășană, soiul a rezultat în urma hibridării naturale dintre soiurile Fetească Albă și Frâncușă, în jurul anilor 1920.

Strugurii sunt mijlocii, cilindro-conici, deseori aripati, cu boabele așezate des pe ciorchine. Bobul este mijlociu, sferic, cu pielita subțire, de culoare verde galbui, zemos, nearomat.

Maturarea deplină se realizează la sfârșitul lunii septembrie, rezistența este una mijlocie la ger (-18°C; -20°C) și redusă la secetă.

În general, vinurile obținute sunt seci, dar se pot obține și vinuri demiseci și chiar dulci. Din acest soi se prepară materia primă pentru mari vinuri spumante românești.

Fetească Neagră

Cunoscut sub numele de Poama fetei neagră, Coada Rândunicii sau Păsărească Neagră, soiul se întâlnește în podgoriile din Moldova.

Strugurii sunt de mărime medie, de până la 14 cm lungime, de formă cilindrică sau conico-cilindrică, cu boabele îndesate.

Gradul de rezistență la ger este unul ridicat și face față secetei, iar fertilitatea este una mijlocie.

Vinul rezultat este roșu, superior, echilibrat, intens colorat.

Frâncușă

Cunoscut și sub numele de Mustoasă, Vinoasă sau Poama creaţă, soiul de viță de vie este întâlnit în zona Moldovei în podgoriile Cotnari, Odobeşti, Panciu, Huşi și mai rar în Transilvania și Muntenia.

Strugurii au pielița foarte-subțire, de culoare galben-verzuie, miezul zemos.

Maturarea strugurilor are loc în perioada 16-30 septembrie, iar vinul rezultat este în general de masă, dar poate fi și de calitate superioară.

Galbenă de Odobești

Cunoscut și sub numele de Galbenă de Căpătanu, Galbenă Grasă sau Bucium de Poamă Galbenă, soiul este cel mai des în Focșani, fiind unul sensibil.

Strugurii sunt aripați, cilindro-conici cu boabe dese, rotunde care au mărime mijlocie. Culoarea boabelor este în general galbenă cu tentă ruginie pe partea expusă la soare.

Vinurile obținute din acest soi sunt seci, ușoare, răcoroase, cu aromă florală și se consumă tinere, preferabil în primul an.

Grasă de Cotnari

Soiul se cultivă în mod tradițional în vechile podgorii de la Cotnari, încă din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.

Maturarea strugurilor are loc în perioada 1-30 septembrie, preferabil ca să fie strânși la sfârșitul perioadei de maturare.

Struguri au pielița de culoare galbenă, miezul este semicărnos și suculent. Vinul obținut este un vin superior alb, de desert, demisec sau licoros.

Mustoasă

Soi de viță nobil, cu originea în localitatea Maderat, cultivat în prezent în podgoriile Miniș-Măderat, județul Arad.

Pielița boabelor de struguri este de culoare verzuie-galbenă, pulpa zemoasă.

Maturarea strugurilor are loc în perioada 16 septembrie – 15 octombrie.

Vinurile obținute sunt albe, caracterizate de prospețime, răcoroase și fructate.

Negru de Drăgășani

Soiul de struguri Novac a fost omologat în anul 1993, la Drăgăşani, din soiurile Negru Vârtos şi Saperavi.

Strugurii se culeg în a doua jumătate a lui septembrie, fructele sunt mici, negre, acre și astringente.

Vinurile au gust de fructe roșii (cireșe negre, vișine amare, afine, mure) și ceva condimente (scorțișoara). Gustul său este catifelat, cu arome intense de cireșe și o ușoară nuanță de piper proaspăt.

Șarba

Soiul de viță de vie a fost omologat în anul 1992 și se întâlnește în Moldova, Muntenia și Oltenia.

Boabele strugurilor sunt sferice, cu pieliţa subţire, colorată galben-verzui, aurie pe partea însorită, cu pulpa zemoasă şi aroma fină.

Soiul are o bună rezistenţă la ger, dar este sensibil la secetă şi la putregaiul cenuşiu al strugurilor, îndeosebi în toamnele ploioase.

Maturarea strugurilor se realizează în a doua jumătate a lunii septembrie.

Vinul este uşor, semiaromat, cu o aciditate potrivită, de culoare galben-verzuie.

Tămâioasă Românească

Cunoscut și sub numele de Muscat cvadrat,Busuioacă sau Tămâiată, soiul se cultivă în România aproape în toate podgoriile.

Bobul este sferic, toamna capătă aspect ruginiu pe partea însorită, este crocant, cu miez suculent și gust intens de tămâios.

Este considerat un soi pretențios, sensibil la ger, la secetă și la excesul de umiditate.

Vinuri sunt superioare, cu conținut alcoolic ridicat, intens aromate, seci, demiseci sau licoroase, în funcție de condițiile anuale.

Zghihara de Huși

Cunoscut și sub numele de Poamă zoșănească, Zghihară galbenă, Ghihară, soiul se cultivă preponderent în podgoriile Huși și Averești, dar și în alte centre viticole din Vaslui

Strugurii sunt rămuroși, răsfirați, cu boabe neomogene și dese, sferice, de culoare verde-gălbui, cu pete ruginii pe partea expusă la soare.

Din acest soi se obțin vinuri albe seci, ușoare, de culoare verde-gălbui, cu aciditate ridicată, care se consumă tinere.

Proprietăți

Conform cercetărilor științifice, vinul influențează direct funcționarea aparatului digestiv, circulator și nervos. Consumat cu moderație, vinul ajută la intensificarea circulației sangvine la nivel capilar, reduce stresul și depresia, favorizează digestia reglând pH-ul sucului gastric și are efect antioxidant. În plus, boabele de struguri conțin numeroase vitamine (A, B1, B2, B6, PP, C) și săruri minerale.

Producători locali

Pivnita Savu este o cramă de familie cu origini în Ciumbrud de mai bine de 100 de ani.
Proprietarii cramei susțin că ”înainte de a pune piciorul în vie, mâinile pe strugure, vinul în pahar, trebuie să începem cu o viziune și cu un gust care să răspundă la o întrebare. În tot ceea ce facem, dorim să venim în întâmpinare cu o nouă experiență, nu doar cu o nouă sticlă de vin.”

Fotografii

Text scris de: Andreea Daniela

Fotografii realizate de: Pivnita Savu