Istoric

Lacul Izvorul Muntelui s-a format în urma contruirii barajului hidroenergetic(1850-1860) – Barajul Bicaz.

Peste 18.000 de oameni, printre care militari, deținuți politici sau locuitori de pe Valea Bistriței, obligați de regimul comunist, au lucrat la ridicarea barajului de la Bicaz, a tunelului de aducţiune şi a uzinei electrice de la Stejaru.

Prezentare - Barajul Bicaz

Lacul nu are un nume definitiv, utilizându-se concomitent: lacul Bicaz, lacul Izvorul Muntelui sau Izvorul Muntelui – Bicaz. Principiul de bază e ca orice acumulare să poarte numele localității unde este amplasat barajul, în cazul de față zvorul Muntelui, adăugarea numelui Bicaz facilizând o localizare rapidă a lacului pe hartă.

Lacul de acumulare Izvorul Muntelui este cel mai mare lac artificial (antropic, de aproximativ 35km) amenajat pe râurile interioare din Romania. Lacul s-a format ca urmare a construirii barajului hidroenergetic cu același nume, din el se alimentându-se centrala hidroelectrică Bicaz-Stejaru.

La construcția Barajului Bicaz au participat locuitori de pe Valea Bistriței, obligați de regimul comunist, precum și deținuți politici (foștii condamnați pentru speculă, rudele trădătorilor de patrie, cei care au încercat sa fugă peste graniță, foștii legionari, membri de seamă ai partidelor istorice, țăranii care se opuneau procesului de colectivizare, etc.), dar și preoți și intelectuali care au fost oblicați să presteze cele mai grele munci. Numărul celor decedați în timpul lucrărilor nu se cunoaște, pentru că cele mai multe dintre accidentele de muncă n-au fost niciodată raportate. În memoria celor decedați s-a ridicat o cruce comemorativă la capătul barajului.

Satele din zonă au fost demolate, singura clădire ce nu a putut fi dărâmată fiind biserica de la Hangu, a cărei turlă se vede când nivelul apei este mai scăzut.

Barajul Bicaz este construit din beton și unește Muntele Gicovanu cu Obcina Horștei, situat în amonte de întâlnirea pârâului Izvorul Muntelui cu Bistrița. Barajul a fost construit pe parcursul a 10 ani, având o înălțime de 127 m, o lungime de 435 m la coronament și o lățime maximă la bază de 119 m (la nivelul blocurilor deversoare), respectiv 115 m (la nivelul blocurilor nedeversoare).

Cunoscut și sub numele de ”marea dintre munți”, astăzi barajul este un punct de interes pentru turiști, atât datorită peisajelor minunate, cât și a multitudinii de activități din zonă. Pe drumul ce duce la punctul de plecare pentru bărci și vapor există tarabe cu suveniruri, dar și restaurante de pe terasa cărora priveliștea este una uimitoare.

Pe marginea lacului se pot observa câteva ”case plutitoare”, de dimensiuni relativ reduse deoarece trebuie construite pe tuburi pline cu aer, care să le susţină greutatea. Pontonul este locul perfect pentru cei care dorescrelaxeze în larg în timpul liber, unii proprietari oferind posibilitatea de inchiriere a acestor case plutitoare

  • Activitățiplimbare cu feribotul, plimbare cu barca/vaporul, plimbare cu hidrobicicleta, pescuit
  • Producători localiproduse apicole, decorațiuni artizanale
  • Tesaturi lucrate manualie, cojoc, covoare, prosoape, ciorapi
  • De vizitatMonumentul Eroilor, Muzeu Sătesc în casa tărănească de lemn, Ruinele Palatului Cnejilor, Rezervația botanică, Cascada Duruitoarea, Masivul Ceahlău
  • Biserici și mănăstiriBiserica Izvorul Muntelui, Mănăstirea Ceahlău, Mănăstirea Pângărați, Mănăstirea Petru Vodă
Legende

Legenda Pietrei Dracului

Legenda lo­cală spune că ”Piatra Dracului” ar fi re­zultatul unui pa­riu pentru stăpânirea omenirii, dintre diavol şi Dumnezeu. Pentru a câștiga pariul, dracul trebuia să fure o ”stâncă sacră”, pe care să o ascundă, mai apoi, în adâncurile apelor. Astfel că, într-o noapte foarte ploioasă, încornoratul a mers pe masivul Ceahlău, de unde a desprins o stâncă. Nici nu apucase dracul să ia piatra în gheare și să apuce în direcția râului Bistrița, că din depărtări se auzea cântecul cocoșului. Simbol al luminii în tradiția populară, cocoșul anunța că începe o nouă zi. Apariția zorilor alungă puterile diavolului, care scapă piatra pe platoul montan.

Legenda bisericii scufundate

Biserica de la Hangu, după doar 8 ani de la inaugurare a fost dinamitată în timpul construcției complexului hidroenergetic de la Bicaz și cuprinsă de ape. Se spune că este un blestem care însoţeşte povestea bisericii de sub, din cauză căruia oamenii mor înnecați în lac.

Fauna

Dintre speciile întâlnite în apropierea lacului se numără ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), pițigoii (Parus ater, Parus cristatus și Parus montanus), forfecuța (Loxia curvirostra), ciuful de pădure (Asio otus), mierla gulerată (Turdus torquatus), etc.

Iepurii, șoarecii, șerpii, aricii, vulpile și veverițele se pot întâlnii pe malurile nepopulate ale lacului, foarte rar întâlnindu-se chiar și vipera. Din categoria mamiferelor răpitoare se întâlnesc lupul (Canis lupus) și râsul ( Lynx Lynx).

Flora

În zona Lacului de acumulare Bicaz se întâlnesc în jur de 700 de specii de plante, printre care menționăm: omagul cu flori galbene(Aconitum lasianthum), barba ungurului (Dianthus spiculiifolius), mesteacăn, măceș, stejari, merișori, ienuperi, ghiocei, floarea de colț(Leontopodium alpinum). Printre plantele ocrotite de lege  amintim: floarea de colț, Campanula Carpatica, zada(Larix decidua), crucea voinicului (Hepatica transilvanica).

Localizare

Barajul Bicaz se află situat în județul Neamț, în Carpații Orientali, la 4 km în amonte față de orașul Bicaz. Principala cale de acces este reprezentată de DN15 pe porțiunea Bicaz – Poiana Largului. La aproximativ 60 de km se află stațiunea Durău (de unde pleacă trasee spre Muntele Ceahlău), la aproximativ 24 de km se află Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş, și câtiva km mai sus și lacul Roșu.