Cetatea Neamțului

Istoric

Cetatea Neamțului a fost atestată documentar în 1395, iar în forma actuală este rezultatul  construcției sale în două etape: mai întâi pe vremea lui Petru I Mușat, când a fost ridicat un fort central, pe care s-au înălțat ziduri masive cu tunuri de apărare în colțuri.

Pe vremea lui Ștefan cel Mare, când i s-au adăugat curtea exterioară, un alt rând de ziduri și ceva bastioane, un șanț de apărare și podul arcuit, tot atunci fiind amenajate incinta cu încăperi de locuit, magazii și alte spații reconstruite în zilele noastre, astfel încât vizitatorii să-și poată da seama de amplitudinea acestui loc.

Prezentare - Cetatea Neamțului

Cetatea medievală de pe platoul situat la 480 metri altitudine într-o parte a orașului este reperul absolut al locului. Chiar drumul până acoloe ste incitant, deoarece se urcă panta de la motelul Casa Arcașului până la podul de acces unde se intră…. direct în istorie, una eroică și monumentală precum stâlpii groși din piatră ai podului arcuit de la intrare.

Cetatea a fost amenajată ca spațiu muzeistic în 1940, dar războiul a dus la întreruperea activității și chiar la distrugerea exponatelor. Abia în anul 1957 a fost reînființat sub titulatura de Muzeul Cetății Neamț. Colecțiile ca atare au fost conturate district în 2009, după masiva restaurare ce a avut ca rezultat recrearea sălii armelor, a camerei de provizii, a sălii de mese, a iatacului domnițelor, a camerei pâlcălabului sau a temniței, redând atmosfera de altădată. 

Faima cetății se datorează rezistenței pe care au opus-o locuitorii ei trupelor otomane ale lui Mohamed al II-lea, care a încercat s-o asedieze în secolul al XV-lea, fără sorți de izbândă, dar și momentului când un grup de plăieși au apărat-o de armata poloneză a lui Sobieski, în veacul al XVII-lea (episod descris de C. Negruzzi în nuvela Sobieski și românii; de D. Cantemir în Description Moldaviae; de Dimitrie Bolintineanu în poemul Muma lui Ștefan cel Mare; de Alexandru Vlăhuță în România Pitorească; de Ion Creangă în Amintiri din Copilărie și de Calistrat Hogaș în volumul Pe drumuri de munte). Scriitorii s-au referit la acest monument de pe zidurile căruia se vede Ozana ”cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul”.  

Cetatea Neamțului este mai strălucitoare ca niciodată grație reabilitării sălilor (Sala de sfat și judecată, Camera de provizii, Monetăria, Închisoarea, Sala de mese, Paraclisul SF. Nicolae) între anii 2007-2009, dar și a drumului de acces, inclusiv Aleea Cetății, podul, etc.

În prezent citadela este un veritabil muzeu medieval, cadru cât se poate de nimerit pentru desfășurarea unui festival istoric.

  • Activitățiplimbări cu barca pe lac, vizita la zoo, parc de distracții
  • Producători localiproduse apicole, decorațiuni artizanale
  • Tesaturi lucrate manualie, cojoc, covoare, prosoape, ciorapi
  • Locuri de vizitat în apropiere de Cetatea NeamțuluiMuntele Ceahlău, Barajul Bicaz și Lacul Izvorul Muntelui, Lacul Vaduri, Lacul Pângărați, satul Humulești, Parcul Natural Vânători-Neamț, Codrii de Aramă, casele Memoriale ale marilor scriitori români (Ion Creangă, Mihail Sadoveanu, Al. Vlăhuță, veronica Micle)
  • Biserici și mănăstiriMănăstirea Bistrița, Mănăstirea Pângărați, Mănăstirea Neamț, Mănăstirea Secu, Mănăstirea Sihăstria, Mănăstirea Agapia, Mănăstirea Văratec, Mănăstirea Petru Vodă
Fauna

Fauna din județul Neamț se compune din numeroase păsări, printre care mierla, sturzul, cucul, privighetoarea; fluturi, insecte, dar și animalele sălbatice: cerbul, căprioara, porcul mistreț, vulpea, iepurele sălbatic, jderul, pisica sălbatică, etc.

Flora

În flora făgetelor din apropierea cetății decorul este completat de plante lemnoase și ierboase, dintre care nu lipsesc socul-de-munte, trandafirul-de-munte, răsfugul sau papucul doamnei. Dintre ierbacee se întâlnesc mai ales ciuboțica cucului, clopoțeii, piperul-lupului și multe altele.

Localizare

Cetatea Neamțului se află pe Aleea Cetății, nr 1, la marginea de nord-vest a orașului Târgu Neamț.

Fotografii

Text scris de: Andreea Daniela

Fotografii preluate de pe Freepik