Post Views: 976
Ca în cazul multor altor peșteri larg deschise spre exterior, dimensiunile de excepție pentru Cetățile Ponorului exclud o dată anume a descoperirii lor. Istoria lor consemnează doar prima citare în litaretură în 1886, iar mai apoi, din 1903 ajung într-un ghid turistic care le face cunoscute tuturor iubitorilor de speologie.
Numele de ”Cetăți ale Ponorului” răspunde în primul rând la ceea ce s-ar putea considera ca fiind sectorul de suprafață al acestui grandios fenomen castric. Este vorba de un ansamblu de trei mari circuri calcaroase, denumite în mod frecvent, dar nu întru totul adevărat, ”doline”.
Albia din centru a fost transformată într-un haos de blocuri enorme de piatră și se sfârșește la picioarele unui perete de peste 100 metri înălțime, în care sunt decupate de natură cele mai extraordinare forme geometrice ale castrului românesc: portalul Cetățile Ponorului.
Imediat după portal, în dreapta, o pantă abruptă urcă până în fundul celui de al doilea circ, ai cărui pereți perfect circulari străjuiesc o incintă complet închisă, cu un diametru la gură de aproximativ 70 de metri. Coroanele întunecate ale brazilor împrejmuiesc deasupra capului o roată de cer care, de aici, din adâncul giganticei fântâni de piatră, rămâne singurul simbol al nemărginirii spaâiului. În latura din stânga, o spărtură răspunde în bolta galeriei care prelungește sub pământ sălbatica albie a Văii Cetăților.
Cel de-al treilea circ, de altfel și cel mai mare, este despărțit de depresiunea centrală ce închide Valea Cetăților printr-o înșeuare exploatată și de marcajul care îi ghidează pe turiști în această lume ciclopeană.
Impresionantă este și galeria lungă de 110 metri, care coboară o pantă rapidă spre cursul de apă și care constituie calea cea mai ușoară de pătrundere în sectorul subteran.
Cursul subteran formează nu mai puțin de 14 lacuri și numeroase cascade, a căror depășire implică dificultăți tehnice ce între cu mult nivelul unei vizite turistice, făcând din parcurgerea peșterii una dintre cele mai pretențioase ture speologice.
Prima porțiune din Cetățile Ponorului este, totuși, mai ușor accesibilă și poate fi vizitată fără riscuri deosebite până la sala Taberei, pe o lungime de 450 metri. Dincolo de aceasta, o cascadă de 8 metri obligă la folosirea mijloacelor specifice explorării subterane.
Neobișnuit pentru caverne este izbucul subteran care apare în peretele din dreapta și care devarsă direct în cursul subteran al cetății apele înghițite de sorburile din Poiana Ponor. A fost nevoie de complexitatea scurgerilor subpământene ale padișului pentru a putea întâlni un asemenea unicat hidrologic, deoarece noțiunea însăși de izbuc se leagă nu de începutul, cât de sfârșitul drenajelor subterane.
Cetățile Ponorului se regăsesc în partea de sub a bazinului, la capătul Văii Cetăților care își organizează cursul de izvoarele ce apar în Poiana Bălăneasa.
Traseul însumează 12 km dus-întors, pleacă de la Cabana Padiș și este marcat cu un punct albastru.
Romanian
English
French
German