Post Views: 1.393
Delta Dunării a intrat în patrimoniul mondial al UNESCO în 1991, fiind clasificată ca rezervație a biosferei la nivel național în România și ca parc național în taxonomia internațională a IUCN.
Dunarea izvorăște din Germania, adunând afluenții din zece țări și traversând patru capitale, cu un traseu de 2860 kilometri, formează la vărsarea sa în Marea Neagra una dintre cele mai cunoscute delte din Europa: Delta Dunării.
Delta Dunării este una dintre cele mai extinse zone umede din lume (2681 km pătrați). În această deltă exotică, care se întinde între ramurile fluviale ale Cjilia, Sulina și Saint George, au fost identificate peste o mie două sute de specii de plante și copaci, trei sute de specii de păsări și o sută de specii de pești.
Delta Dunării este o adevărată arcă a lui Noe. Aici, totul este plin de viață: aerul fredonează în ritmul aripilor păsărilor (pelicani, lebede, cormorani, egrete, vulturi cu coadă albă); sub suprafața apelor strălucesc peștii (sturion, păstrăv, biban, știucă, crap); printre stuf se roagă tot felul de animale. În Deltă trăiesc, de asemenea, broaște țestoase, șerpi, vipere, vidre, vulpi și urs.
Aproape 50% din suprafața Deltei este temporar sub ape, în special primăvara, 45% este permanent sub ape și doar 5% este pământ uscat ce nu este afectat de inundații. Vegetația luxuriantă și sălbatică, de la începutul lumii, acoperă aceste întinderi de apă și pământ.
Delta Dunării este un labirint de ramuri, canale, mlaștini, lacuri, maluri de nisip și pasaje nesfârșite de stuf. Vă puteți pierde în păduri de sălcii albe sau în păduri mixte, formate din plopi negri, plopi tremurători, stejari, frasin stufos, ulmi, măr și pere sălbatici. Iată domeniul plantelor târâtoare, cum ar fi lianele și viile sălbatice, care pătrund peste tot. Suprafețele imense de papură, pădure și trestie alcătuiesc un decor de neuitat. Apele se întind în depărtare acoperite de crini de culoare albă și galbenă, rupte ici și colo de insule plutitoare de vegetație.
Satele tradiționale de pescari din Delta Dunării par rămășițe unei lumi ancestrale. Oamenii din aceste zone își câștigă existența prin pescuit. Mâncărurile tradiționale din pește din aceste părți sunt foarte apreciate. Dacă vă aflați aici, veți putea să vă clinați pe pește scuipat, bulion de pește, pește murat cu suc de usturoi și prăjituri de pește. De asemenea, sunteți sigur că veți fi tentați de o viță de vie din Podgoria Niculițel.
Fauna Deltei Dunării este reprezentată de aproximativ 3.590 de specii, dintre care unele specii noi pentru știință au fost descrise de aici.
Dintre păsările cele mai cunoscute deltei sunt pelicanii creți (Pelecanus crispus) și pelicanii comuni (Pelecanus onocrotalus), cormoranii pitici (Phalacrocorax pygmeus), lopătarii (Platalea leucorodia).
Printre mamiferele întâlnite în delta Dunării se numără vidra (Lutra lutra), nurca europeană (Mustella lutreola), câinele enot (Nyctereutes procyonoides) sau pisica sălbatică (Felis silvestris).
Flora deltei este compusă din aproximativ 1.839 de speci. Uriașele întinderi ale mlaștinilor sunt populate de stuf (Phragmites australis), dar și de papură (Typha angustifolia) și rogozuri (Carex sp).
Printre plantele acvatice se numără nufărul alb (Nymphaea alba), nufăr galben (Nuphar luteum), ciulin de baltă (Trapa natans).
Zăvoaiele sunt constituite din specii de salcie (Salix triandra, S. alba, S. fragilis, S. cinerea), plop (Populus alba), specii de frasin (Fraxinus ornus, F. excelsior, F. angustifolia, F. pallisiae) și arin (Alnus glutinosa). G
Dunele de nisip au o vegetație stepică ce cuprinde Festuca pallens, Stipa sp. sau Dianthus bessarabicus.
Delta Dunării se aflatăsituată în mare parte în Dobrogea, România și parțial în Ucraina.