Muntele Ceahlău

Istoric

Numele muntelui, făcând referire la expresii și cuvinte regionale, devenite chiar arhaisme, sunt cu sensul de înălțime, deal (chiclui), cu vârf rotunjit (țiclău), corespunde profilului de munte din depărtare.

Începutul formării Muntelui Ceahlău, la fel ca și a întregului lanț al carpaților Răsăriteni, din care face parte, se situează în ultima perioadă a erei mezozoice, numită perioada cretacică, iar pe baza radioactivității rocilor, se estimează că s-au format cu aprox. 200 milioane de ani în urmă.

Această cifră impresionează, și totuși, prin comparație cu alți munți, cum ar fi cei din Dobrogea, Muntele Ceahlău este un munte tânăr. Relativa tinerețe se face evidentă prin înălțimea și prospeâimea reliefului, ca și prin păstrarea pe o grosime respectabilă a materialelor ce o compun.

Tot prin comparație cu ceilalți munți din țară, Muntele Ceahlău se diferențiază atât prin masivitatea și înălțimea sa, dar și prin faptul că este perfect delimitat de 3 văi: Valea Bistricioarei, Valea Bistriței și Valea Bicazului, iar alte două ănchid centura la vest: Valea Pintecului și Valea Bistra.

Pe aceste meleaguri întâlnim o îmbinare armonioasă a geografiei cu poezia, a legendei cu istoria, a omului cu natura. Din această contopire s-a zămislit ”Miorița” cu armonioasele ei versuri și tot aici, în Ceahlău, fiecare izvor duce cu el, până la vale, trilurile vestitei melodii populare ”Ciocârlia”, concepută și ea pe aceleași meleaguri.

Dialectul moldovenesc, arhitectura deosebită, vivacitatea tradițiilor și frumusețea portului te fac să te întorci în timp, să fii cu gândul la societatea arhaică românească. Până și legendara Dochia și-a căutat un ascunziș, preferând să se facă una cu stâncile , murind o dată cu libertatea poporului dac.

Trasee turistice

Drumurile muntelui, presărate cu numeroase cabane, oferă turiștilor locuri minunate precum Schitul Durău, Cascada Duruitoarea și stânci cu forme și nume ciudate.

Există 7 căi de acces spre Muntele Ceahlău, printre cele mai cunoscute și mai ușor accesibile se numără traseul ce pleacă din comuna Neagra, marcat cu o cruce albastră, un drum de aproximativ 5h până la cabana Dochia.

O altă cale de acces este din din comuna Bicazul Ardelean, traseu marcat cu o bandă galbenă, în care drumul care poate fi traversat cu mașina este mai lung, rămânând aproximativ 2 ore de urcat pe jos până la platoul de la baza muntelui, respectiv cabana Dochia.

Cele mai cunoscut puncte de plecare de către turiști sunt din stațiunea turistică Durău, acolo unde este și un parc de aventură(deschis publicului in anul 2020) și o pârtie de sky, următoarele fiind 3 trasee ce pleacă din comuna Izvorul Muntelui.

De la platoul unde se află Cabana Dochia, până în Vârful Toaca(1900M), este construită scară de metal, pentru a facilita accesul în vârful muntelui Ceahlău.

Toate traseele ce duc spre Ceahlău, create special pentru vizitatori, ne bucură ochii cu peisaje mirifice, fiind totodată oazp de liniște pentru suflet.

Informații pentru turiști

Lunile de vârf pentru amatorii de ieșiri montane se încumetă să urce pe Muntele Ceahlău sunt iunie, iulie și august, parcurgând toate culmile și potecile înflorite. Vțntul poate fi o problemă pentru turiști, iarna predominând un curent continental dinspre nord și nord-vest, iar vara curentul care vine dinspre Atlantic formează vânturile de vest și nord-vest. Intensitatea vântului este atât de mare încât a determinat forma caracteristică a coroanei brazilor ”în drapel”.

Iarna, grosimea medie a stratului de zăpadă de pe platoul de pe Muntele Ceahlău este în jur de 55cm, vântul spulberând-o constant și repartizând-o inegal pe toată suprafața muntelui. Pe platoul muntelui zilele de iarnă încep la sfârșitul lunii noiembrie și se termină în luna aprilie.

Pe platoul muntelui se află o cabană la care turiștii se pot opri să doarmă sau să mănânce – mai multe informații găsiți aici cabana-dochia.ro, dar și o biserică la care în trecut oamenii se adunau la fiecare hram din toate colțurile județului Neamț pentru a sfinți biserica și a sărbătorii noi începuturi. De acolo se pot achiziționa tot felul de suveniruri bisericești.

Prezentare - Muntele Ceahlău

Muntele Ceahlău este remarcabil mai ales pentru masivitatea sa și prezența unui relief uniform deosebit de pitoresc (picături abrupte, turnuri, praguri, roci). De neuitat vor rămâne în amintirea turiștilor care au urcat pe Muntele Ceahlău răsăritul și asfințitul soarelui. Primele raze ale soarelui ies din abureala dimineții, trezind la viață natura. Seara, focurile de tabără făcute cu lemn de brad se transformă în focuri de artificii artificii, așternând liniștea și anunțând sfârșitul zilei.

Impozant, modelat de vânt și ploaie în diverse forme, acoperit de păduri în care se deschid fermecătoare poieni, înzestrat cu câteva cabane și brăzdat de poteci bine marcate, Muntele Ceahlău te cheamă irezistibil spre înălțimile sale, de unde ochiul cuprinde vaste priveliști, căci muntele acesta, deși nu prea înalt, domină cu autoritate în carpații Răsăriteni.

Dintre frumusețile pe care natura le-a dăruit Ceahlăului se numără: Detunatele, Piatra Lăcrămată, Ocolașul Mare, Turnul lui Budu, Panaghia, Căciula Dorobanțului și Cascada Duruitoarea.

Cascada duruitoarea, care și-a dat numele mănăstirii și stațiunii Duăau, este unul dintre cele mai accesibile puncte din Ceahlau. Apele acestei cascade, alimentate de pârâul Rupture, la o altitudine de 1021 metri, cad de la o înălțime de aproximativ douăzeci și cinci de metri. Este posibil să rămâneți peste noapte în inima munților, la cabanele Fantanele, Dochia și Izvorul Muntelui.

  • Activitățicălărie, ciclism montan, speologie, cățărare, plimbare cu barca/vaporul, vizita la stână
  • Producători localiproduse apicole, decorațiuni artizanale
  • Tesaturi lucrate manualie, cojoc, covoare, prosoape, ciorapi
  • Locuri de vizitatMonumentul Eroilor, Muzeu Sătesc în casa tărănească de lemn, Ruinele Palatului Cnejilor, Rezervația botanică, Cascada Duruitoarea, Barajul Bicaz, Lacul Izvorul Muntelui, Cheile Bicazului, Lacul Roșu
  • Biserici și mănăstiriMănăstirea Durău, Schitul Dochia – Mănăstirea Muntele Ceahlău “Schimbarea la Față”, Schitul Sfântul Antonie – Stanile, Schitișorul Sfânta Ana, Schitul Sfânta Teodora de la Sihla, Schitul Pustnicul – Cerebuc, Biserica Ortodoxă “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Bistricioara, Biserica Veche Sfinții Voievozi din Bistricioara
Legende

Legenda Varfului Toaca

Legenda vârfului Toaca spune că în trecut, pe acest munte trăia un neam de uriași ce avea multe vite care pășteau pe plaiurile muntelui, care s-au îmbolnăvit într-o iarnă de molimă, reușind să scape doar o fată și un băiat, împreună cu puținele vite neafectate de boală. Când iarna a trecut, tinerii împreună cu vitele rămase au urcat din nou pe Muntele Ceahlău și s-au gândit să îți ridice câte un turn, astfel încât să-i vadă oamenii dinspre soare răsare. Zis și făcut. Au început ei să adune stânci și lespezi și să înalțe turnuri. Turnul băiatului era mai mare și mai lat, iar al fetei mai mic.

Însă, într-una din zile, cei doi tineri uriași au fost surprinși de o ploaie puternică, o ploaie cu gheața care a curmat orice viață de pe munte. Cei doi tineri, împreună cu animalele rămase au fost striviți de greutatea gheții puternice.

După ce ploaia a trecut și puhoaiele s-au scurs, oamenii au observat lipsa uriașilor și au plecat în căutarea lor. I-au găsit morți și le-au făcut morminte de piatră. În anul următor, de Probajini, la un an de la moartea uriașilor, oamenii au urcat pe munte și au înțepenit o toacă pe vârful cel mai înalt, vârf sub care era îngropat băiatul. De atunci, de pe Muntele Ceahlău vârful sub care a fost îngropat băiatul poarta denumirea de Vârful Toaca, iar vârful sub care e îngropată fata Panaghia.

Legenda babei Dochia

Poate ați auzit de legenda Sfantei Martira Evdokia,cunoscută sub numele de baba Dochia,  cu zilele Babelor considerate a fi 12, echivaleaza cu numarul de luni dintr-un an calendaristic. Astfel, puterea magica a acestor zile, sase calduroase si sase friguroase, ar trebui sa marcheze sfarsitul iernii si inceputul primaverii. Aceasta legenda ne vorbeste despre o ciobanita batrana care imbracata cu mai multe cojoace a urcat pe munte impreuna cu oile sale. Pe drum aceasta s-a incalzit si a lepadat pe rand toate cojoacele. Deodata, s-a pornit un ger mare care a inghetat si transformat in stânca ciobănița impreuna cu turma sa. Stânca poate fi admirată de pe Muntele Ceahlău.

Piatra Ciobanului

O altă legendă vorbește despre frumusetea acestor locuri care au fermecat, la inceputul timpurilor, un neam de oameni cunoscuti pentru curajul lor si pentru turmele lor de bouri. Acestia s-au hotarat sa ramana aici pe munte si sa-si creasca turmele. Dintre acesti oameni, cel mai viteaz era un tanar caruia i se spunea Ciobanul si care incanta lumea larga cu ispravile sale nemaiuzite. Cand acesta a murit toate vietatile de pe munte s-au strans si l-au jelit zile in sir. Pentru ca amintirea lui sa ramana vesnica, locului unde acesta obisnuia sa se retraga doar cu turmele sale i s-a dat numele de Piatra Ciobanului.

Legenda Panaghiei

Se spune că demult exista o fată frumoasă, pe nume Panaghia, căreia ursitoarele i-au dăruit ochi negri ca întunericul nopţilor fără lună, priviri luminoase ca focul luceferilor, obraji fragezi şi albi, precum crinii şi rumeni ca trandafirii, păr negru ca umbra, iar de la zei partea cea mai bună din inima şi sufletul lor.

Pentru a fi ferită de privirile muritorilor, au dus-o pe culmile Ceahlăului, dar aici a văzut-o Soarele şi s-a îndrăgostit de ea. Tot privind-o, Soarele s-a oprit din drumul său, ziua s-a mărit şi, la plângerea nopţii, a fost pedepsit să nu mai răsară decît învăluit de nori. Nemaivăzându-l pe Soare, Panaghia a plîns îndelung pînă cînd, de durere, s-a prefăcut în stîncă.

Stânca Dochia

O legendă ne povestește despre celebra Stâncă Dochia. Se spune că Dochia ar fi fost o ciobăniţă de prin partea locului, pe care iubitul a parăsit-o, însurându-se cu altă fată. Şi ea, de supărare, s-a aruncat în prăpastie de pe stânca ce avea să-i ia numele.

O altă legendă spune că Dochia ar fi fost una dintre fiicele lui Decebal, în vechea limbă dacă „Dacia“ pronunţându-se „Dochia“ şi că, înfrântă într-o bătălie de oştile lui Traian, s-a retras în munţi împreună cu oştenii săi. Şi l-a rugat pe Zamolxe să nu o lase să fie pângărită de romani. Aşa că a fost transformată într-o bătrână, rămânând stăpână peste acest ţinut, apoi a fost transformată în stâncă. 

Flora

Flora Ceahlăului, deosebit de bogată, este strând legată de înălțimea muntelui, de formele de relief, de climă și de sol. Se cunosc peste 800 de specii, precum omagul (Aconitum Iasianthum), leptele-stâncii (Androsace lactaea), căldărușa (Aquilegia Vulgaris), barba-ungurului (Dianthus spiculifolius), gladiolă sălbatică, ghiocel, crinul de pădure, floare de colț(Leontopodium alpinum, pe cale de dispariție, este protejată prin lege), orhidee, ciuperci precum creasta cocoșului, râșcov, hrib, etc.

De asemenea, colorând peisajul fermecător, se întâlnesc și omagul cu ale sale flori galbene, Achillea schurii cu flori albe, Aconitum toxicum cu flori violete, laptele-stâncii cu flori albastre sau căldărușa cu flori albastre-liliachii.

În flora făgetelor decorul este completat de plante lemnoase și ierboase, dintre care nu lipsesc socul-de-munte, trandafirul-de-munte, răsfugul sau papucul doamnei. Dintre ierbacee se întâlnesc mai ales ciuboțica cucului, clopoțeii, piperul-lupului și multe altele.

Fauna

Peste tot prin jur mișună o întreagă lume, începând de la melc, cărăbuș, fluturi și nenumărate insecte, trecând la păsări precum gaița-de-munte, forfecuța, cocoșul de munte. Ca la ei acasă, pe Muntele Ceahlău, se numără și cerbul, căprioara, porcul mistreț, vulpea, iepurele sălbatic, jderul pisica sălbatică și multe altele.

Vegetația variată a muntelui, masivitatea stâncilor și adâncul hăurilor ăntunecate de sub streașina culmilor lui hrănește și adăpostește o faună deosebit de bogată.

Printre păsările care dau farmec pădurilor din Muntele Ceahlău se întâlnesc mierla, sturzul, cucul, privighetoarea , fiecare fiind ușor de recunoscut după cântec și după penaj.

Localizare

Muntele Ceahlău din judeţul Neamţ se află la 10 km vest de oraşul Bicaz şi este delimitat de văile Bistriţei, Bistricioarei şi Bicazului. Masivul Ceahlău face parte din Carpații Orientali, grupa Carpaților Moldo-Transilvani și este cel mai înalt din Munții Bistriței. Este străbătut de paralela 47 grade latitudine nordică și de meridianul 25 grade longitudine estică. Drept limite are: la nord, Valea Bistricioarei, la est lacul Izvorul Muntelui, la sud Valea Bicazului, iar la vest văile Bistrelor și a Pinticului.

Muntele Ceahlău se bucură de avantajul unei poziții foarte favorabile turismului, în vecinătatea lui fiind Cascada Duruitoarea, Barajul Bicaz, Cheile Bicazului, Lacul Roșu, Borsec, Vatra Dornei.