Muntele Ceahlău

79 / 100
Istoric

Numele muntelui, făcând referire la expresii și cuvinte regionale, devenite chiar arhaisme, sunt cu sensul de înălțime, deal (chiclui), cu vârf rotunjit (țiclău), corespunde profilului de munte din depărtare.

Începutul formării Muntelui Ceahlău se situează în ultima perioadă a erei mezozoice, numită perioada cretacică, pe baza radioactivității rocilor, se estimează că s-au format cu aprox. 200 milioane de ani în urmă.

Prezentare - Muntele Ceahlău

Muntele Ceahlău este remarcabil mai ales pentru masivitatea sa și prezența unui relief uniform deosebit de pitoresc (picături abrupte, turnuri, praguri, roci). De neuitat vor rămâne în amintirea turiștilor care au urcat pe Muntele Ceahlău răsăritul și asfințitul soarelui. Primele raze ale soarelui ies din abureala dimineții, trezind la viață natura. Seara, focurile de tabără făcute cu lemn de brad se transformă în focuri de artificii artificii, așternând liniștea și anunțând sfârșitul zilei.

Pe aceste meleaguri întâlnim o îmbinare armonioasă a geografiei cu poezia, a legendei cu istoria, a omului cu natura. Din această contopire s-a zămislit ”Miorița” cu armonioasele ei versuri și tot aici, în Ceahlău, fiecare izvor duce cu el, până la vale, trilurile vestitei melodii populare ”Ciocârlia”, concepută și ea pe aceleași meleaguri.

Dialectul moldovenesc, arhitectura deosebită, vivacitatea tradițiilor și frumusețea portului te fac să te întorci în timp, să fii cu gândul la societatea arhaică românească. Până și legendara Dochia și-a căutat un ascunziș, preferând să se facă una cu stâncile , murind o dată cu libertatea poporului dac.

Cascada duruitoarea, care și-a dat numele mănăstirii și stațiunii Duăau, este unul dintre cele mai accesibile puncte din Ceahlau. Apele acestei cascade, alimentate de pârâul Rupture, la o altitudine de 1021 metri, cad de la o înălțime de aproximativ douăzeci și cinci de metri. Este posibil să rămâneți peste noapte în inima munților, la cabanele Fantanele, Dochia și Izvorul Muntelui.

  • Activități: călărie, ciclism montan, speologie, cățărare, plimbare cu barca/vaporul, vizita la stână
  • Producători locali: produse apicole, decorațiuni artizanale
  • Tesaturi lucrate manual: ie, cojoc, covoare, prosoape, ciorapi
  • De vizitat: Monumentul Eroilor, Muzeu Sătesc în casa tărănească de lemn, Ruinele Palatului Cnejilor, Rezervația botanică, Cascada Duruitoarea
  • Biserici și mănăstiri: Mănăstirea Durău, Schitul Dochia – Mănăstirea Muntele Ceahlău “Schimbarea la Față”, Schitul Sfântul Antonie – Stanile, Schitișorul Sfânta Ana, Schitul Sfânta Teodora de la Sihla, Schitul Pustnicul – Cerebuc, Biserica Ortodoxă “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Bistricioara, Biserica Veche Sfinții Voievozi din Bistricioara
Legende

Legenda Varfului Toaca

Legenda vârfului Toaca spune că în trecut, pe acest munte trăia un neam de uriași ce avea multe vite care pășteau pe plaiurile muntelui, care s-au îmbolnăvit într-o iarnă de molimă, reușind să scape doar o fată și un băiat, împreună cu puținele vite neafectate de boală. Când iarna a trecut, tinerii împreună cu vitele rămase au urcat din nou pe Muntele Ceahlău și s-au gândit să îți ridice câte un turn, astfel încât să-i vadă oamenii dinspre soare răsare. Zis și făcut. Au început ei să adune stânci și lespezi și să înalțe turnuri. Turnul băiatului era mai mare și mai lat, iar al fetei mai mic.

Însă, într-una din zile, cei doi tineri uriași au fost surprinși de o ploaie puternică, o ploaie cu gheața care a curmat orice viață de pe munte. Cei doi tineri, împreună cu animalele rămase au fost striviți de greutatea gheții puternice.

După ce ploaia a trecut și puhoaiele s-au scurs, oamenii au observat lipsa uriașilor și au plecat în căutarea lor. I-au găsit morți și le-au făcut morminte de piatră. În anul următor, de Probajini, la un an de la moartea uriașilor, oamenii au urcat pe munte și au înțepenit o toacă pe vârful cel mai înalt, vârf sub care era îngropat băiatul. De atunci, vârful sub care a fost îngropat băiatul poarta denumirea de Vârful Toaca, iar vârful sub care e îngropată fata Panaghia.

Legenda babei Dochia

Poate ați auzit de legenda Sfantei Martira Evdokia,cunoscută sub numele de baba Dochia,  cu zilele Babelor considerate a fi 12, echivaleaza cu numarul de luni dintr-un an calendaristic. Astfel, puterea magica a acestor zile, sase calduroase si sase friguroase, ar trebui sa marcheze sfarsitul iernii si inceputul primaverii. Aceasta legenda ne vorbeste despre o ciobanita batrana care imbracata cu mai multe cojoace a urcat pe munte impreuna cu oile sale. Pe drum aceasta s-a incalzit si a lepadat pe rand toate cojoacele. Deodata, s-a pornit un ger mare care a inghetat si transformat in stânca ciobănița impreuna cu turma sa. Stânca poate fi admirată de pe Muntele Ceahlău.

Legenda Pietrei Ciobanului

O altă legendă vorbește despre frumusetea acestor locuri care au fermecat, la inceputul timpurilor, un neam de oameni cunoscuti pentru curajul lor si pentru turmele lor de bouri. Acestia s-au hotarat sa ramana aici pe munte si sa-si creasca turmele. Dintre acesti oameni, cel mai viteaz era un tanar caruia i se spunea Ciobanul si care incanta lumea larga cu ispravile sale nemaiuzite. Cand acesta a murit toate vietatile de pe munte s-au strans si l-au jelit zile in sir. Pentru ca amintirea lui sa ramana vesnica, locului unde acesta obisnuia sa se retraga doar cu turmele sale i s-a dat numele de Piatra Ciobanului.

Flora

Flora Muntelui Ceahlău este una deosebit de bogată, cunoscându-se peste 800 de specii, precum omagul (Aconitum Iasianthum), leptele-stâncii (Androsace lactaea), căldărușa (Aquilegia Vulgaris), barba-ungurului (Dianthus spiculifolius), gladiolă sălbatică, ghiocel, crinul de pădure, floare de colț(Leontopodium alpinum, pe cale de dispariție, este protejată prin lege), orhidee, ciuperci precum creasta cocoșului, râșcov, hrib, etc.

Fauna

Peste tot prin jur mișună o întreagă lume, începând de la melc, cărăbuș, fluturi și nenumărate insecte, trecând la păsări precum gaița-de-munte, forfecuța, cocoșul de munte. Ca la ei acasă, pe Muntele Ceahlău, se numără și cerbul, căprioara, porcul mistreț, vulpea, iepurele sălbatic, jderul pisica sălbatică și multe altele.

Localizare

Muntele Ceahlău din judeţul Neamţ se află la 10 km vest de oraşul Bicaz şi este delimitat de văile Bistriţei, Bistricioarei şi Bicazului. Masivul Ceahlău face parte din Carpații Orientali, grupa Carpaților Moldo-Transilvani și este cel mai înalt din Munții Bistriței. Este străbătut de paralela 47 grade latitudine nordică și de meridianul 25 grade longitudine estică. Drept limite are: la nord, Valea Bistricioarei, la est lacul Izvorul Muntelui, la sud Valea Bicazului, iar la vest văile Bistrelor și a Pinticului.

Muntele Ceahlău se bucură de avantajul unei poziții foarte favorabile turismului, în vecinătatea lui fiind Bajaul Bicaz, Cheile Bicazului, Lacul Roșu, Borsec, Vatra Dornei, cu o mulțime de trasee create special pentru vizitatori.

Fotografii

Text scris de: Andreea Daniela

Fotografii realizate de: Anisoara Barbu