Post Views: 1.133
Peștera Muierilor afost locuită încă din paleolitic și neolitic, așa cum o dovedesc uneltele de silex și ceramică descoperite de arheologi. Există, de asemenea, mărturii ale prezenței omului de-a lungul întregii istorii. Denumirea sa se pare că este legată de utilizarea ca ascunzătoare pentru ”muierile” satului, în timpul raitelor otomane pe aceste meleaguri.
Informațiile cu caracter științific asupra peșterii apar în pentru prima dată în anul 1894. În urma cercetărilor s-a descoperit cartarea a 3560 de metri de galerii, un nou etaj – a unor minerale și concrețiuni rare – și fauna de fosile interesante.
În anul 1963 peșteraMuierilor a fost amenajată, fiind obiectiv turistic, suferind mai multe modificări ulterior.
Peștera Muierilor este o cavitate polietajată, cu galerii dispuse pe trei niveluri clare, fiind presupusă și existența unui al 4-le nivell care încă nu a fost exploatat. Lungimea totală a peșterii este de 3566 metri.
Cea mai importantă este Galeria Electrificată, lungă de 600 m, care străbate, de fapt, culmea calcaroasă a Garbeu, de la un capăt la celălalt. După intrarea de dimensiunea de 2×3 metri, închisă cu poartă metalică, se pătrunde într-o galerie de dimensiuni mijlocii, cu formațiuni masive și afumate. După câteva zeci de metri primele stalagmite ne rețin atenția: Bazinele mici, Orga, Domul Mic – printre care se strecoară poteca, pentru a ajunge într-un spațiu mai larg.
Trecând pe lângă Altar, o frumoasă aliniere de coloane, ajungem sub Horn, o cupolă înaltă de peste 20 de metri, ăn care privirea se pierde fără a-i zări lămurit capătul. Puâin mai departe, o peliculă roșiatică de limonit a prijeluit denumirea de Piatra însângerată, unui loc unde putem vedea și o interesantă secțiune de galerie, determinată de linia sobră a faliilor.
După Sala Altarului urmează un sector aparent arid, cu tavanul puternic brăzdat de fisuri și podeaua plină de grohotiș. Remarcăm totuși secșiunea elegantă, de arcade, a galeriei ce ne conduce, după aprox. 120 m, într-o mică sală, unde de obicei sunt expuse vitrine cu oseminte de Ursus spelaeus.
Sala Turcului este înaltă de 12 metri și lungă de 20 m și este populată cu câteva ”celebrități”: opulenta Cadâlă ascunsă într-o firidă, în spatele Domului Mare, Moș Crăciun, aplecat în ascultarea Orgii, Candelabrul ce atârnă deasupra Bazinelor Mari și, desigur, Turcul, domnind sever această societate împietrită.
Sala cu Guano are un depozit acumulat aici pe seama a numeroși lilieci, pentru care peștera oferă un adăpost plăcut pe timpul iernii. Pe acest guano se dezvoltă o bogată faună cavernicolă: mini animale troglobionte, cu înfățisări și obiceiuri pe atât de ciudate pe cât le sunt și numele: Trachysphaera spelaea, Lithobius decapolitus, Sophrochaeta chappuisi și Duvaliotes voitestii.
Adevărata ”carte” a peșterii se află în Galeria Urșilor și Perlelor. Aici săpăturile paleologice au ridicat ”filă cu filă” straturile de argilă și s-au descoperit oseminte de urs, hienă leu de peșteră, animale care s-au refugiat cândva, urmărite de lancea de piatră a vânătorului paleologic
Peștera este amenajată și poate fi vizitată în prezența unui ghid. Pentru vizitarea etajelor inferioare este necesară eutorizație eliberată de C.M.N.
Peștera Muierilor este situată la nord de comuna Baia de Fier, în versantul drept al cheilor săpate de pârâul Galbenu, la aproximativ 650 de metri altitudine.
Romanian
English
French
German