Peștera Munticelu

Numele ”Peștera Munticelu” îl are datorită situării în masivul Munticelu (vârful Criminisul de 1395 m), în extremitatea nord-estică a munților Hășmaș și în imediata apropiere a cheilor Șugăului (cu o lungime de 350 m), străbătute de Șugău, afluent al râului Bicaz.

Declararea cavernei pentru prima dată ca arie protejată s-a făcut în 1971 – pe plan local. Statutul a fost recomfirmat în 1994, fiind recunoscut la nivel național în anul 2000 de Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate). Se spune că peștera a fost descoperită de câţiva copii plecaţi la cules de ghiocei (primind numele de ”Peștera Ghiocelu” de la localnici), imediat mai târziu publicându-se schiţa peşterii şi descrierea sa. De atunci peștera a suferit degradări majore deoarece nu s-au luat la timp măsurile necesare de amenajare și protecție.

Peştera Munticelu este una dintre puţinele formaţiuni de acest gen din Carpaţii Orientali, fiind situată în Rezervaţia Naturală Cheile Şugăului – Munticelu, comuna Bicaz-Chei, judeţul Neamţ, în apropierea Cheilor Bicazului, unul dintre cele mai căutate obiective turistice din România.

Traseul spre peștera Munticelu pornește de la ieșirea din Bicaz-Chei spre Lacu Roșu, pe partea dreaptă fiind un panou de informare despre zonă și traseele special amenajate pentru turiști, alături de poarta de intrare în Cheile Şugăului-Munticelu.

La intrare, pe partea stângă a potecii curge râul Șugău și acolo se poate observa ștează (instalație rudimentară formată dintr-o împletitură de nuiele, amenajată sub o cădere de apă, în care se dau la piuă cergi, covoare și alte țesături, ) utilizată în trecut de gospodinele din sat pentru spălarea covoarelor, așternuturilor de paturi sau chiar a lânei obținută de la oi și folosită mai departe ca materie primă pentru diverse țesături.

După câteva minute de urcat veți ajunge la Cabana Ecolog(deținută în trecut de Constantin Lăcătușu, primul român care a urcat pe Everest și persoana care s-a implicat în amenajarea traseelor via ferrata Astragalus). Un popas perfect pentru a vă pregăti de aventurile ce urmează, dar și pentru a observa în spatele stâncilor un cătun abandonat. De aici drumul se ramifică spre mai multe trasee și puncte de observare, traseul spre peșteră fiind marcat cu un cerc galben.

După aproximativ jumătate de oră de mers prin pădure, pe pietricele mici sau de escaladat unele pietre mai mari, un traseu considerat ușor de călători, traseul continuă printr-o crăpătură în stâncă, mai exact Peștera Tunel. Pentru cei mai puțini aventurieri care nu vor sa excaladeze, există un traseu alternativ care duce la ieșirea din tunel.

Peștera Tunel, cunoscută de localnici drept ”Șura Glodului”, după cum ii spune numele are aspectul unui tunel săpat de natură într-un masiv de piatră și este situată în creasta Pietrei Glodului. Una dintre cele două intrări se află deasupra unor pietre de dimensiuni mari, așezate asemeni unor scări, astfel turiștii pot urca fără mari dificultăți chiar dacă este etichetată ca ”traseu dificil”. La doar două minute de la ieșirea din tunel, se află un foișorul montan de unde se poate observa o superbă panoramă a Cheilor Bicazului și a Cheilor Șugăului.

Mergând mai departe, ascunsă la baza unui perete de calcar se poate vedea intrarea scundă în Peștera Munticelu. Sala principală este lungă de 30 de metri și înalta de 4-5 metri. In momentul descoperirii pesterii, au existat stalagmite luminare înalte de trei metri, dar nu mai groase de trei centimetri, acest aspect conferindu-i unicitate si reprezenta cea mai mare densitate de astfel de stalagmite din România. Partea de sud adaposteste un mic lac, captusit cu calcit spongios, cu apa limpede ca lacrima.  Se mai pot identifica și câteva oase ale ursului peșterilor, printre care și cel al unui femur încastrat într-o stalagmită. Fauna de chiroptere care hibernează aici este formată 4 specii de lilieci. 

Elementul peisagistic cel mai frapant îl constituie marea bogăție de stalagmite lumânare. În partea nordică a sălii ele formează o adevărată pădure, care, când a fost descoperită peștera, forma cea mai mare densitate de stalagmite-lumânare din România. Aceste formațiuni, deosebit de fragile, se dezvoltă în condițiile unei alimentări constante și nu prea abundente, în care picutura căzută depune, în momentul impactului cu vârful stașagmitei, ăntreaga cantitate de calcit pe care o conține. Adtfel în Peștera Munticelu existau stalagmite lumânare înalte de 3 metri, dar nu mai groase de 3 centimetri.

Pentru intrarea în ”Peștera Ghiocelu”, din cauza istoricului neplăcut privind distrugerea peșterii de către vizitatori, aceasta are o ușă încuiată și se poate intra doar pe bază de programare, fiind însoțiți de un ghid foarte amabil care o să vă povesteascp despre istoricul peșterii, dar și despre ce puteti descoperii în zonă.

Pe traseul de intoarcere, pe lângă peisajele rustice cu mici cabane de lemn si animale ieșite la păscut, se poate vedea și Cariera de calcar Bicaz-Chei în toată splendoarea ei.

Peștera Munticelu face parte din Rezervația naturală Cheile Bicazului Hășmaș și se află pe teritorului comunei Bicaz-Chei, județul Neamț.

Text scris de: Andreea Daniela