Post Views:
137
Peștera Urșilor a fost descoperită întâmplător de către Traian Curta, care a văzut o crăpătură în rocă,după n o explozie controlată la cariera din apropiere. Din curiozitate, a coborât prin singura cale de acces, descoperind schelete ce nu semănat cu ale niciunei specii cunoscute.
În urma unor cercetări, s-a descoperit că acele schelete aparțineau unei specii de urs de cavernă(Ursus Spelaeus), ce nu mai există.
Din cauza lucrărilor la carieră, peștera a fost mult timp pusă sub semnul dinamitării, deoarece o așa descoperire ar fi făcut imposibil onorarea contractelor carierei cu firmele din Germania și Ungaria. Din fericire, descoperirea a ajuns la speologi, ce au făcut cercetări amănunține și cu ajutorul celor de la conducerea județului peștera a fost salvată și s-a interzis orice formă de distrugere a ei.
Amenajarea peșterii s-a finalizat în anul 1978, iar în 1980 a fost deschisă pentru turiști.
Peștera Urșilor are o lungime totală de peste 1500 de metri și este compusă pe două nivele. Peştera Urşilor este formată din 4 galerii principale: Galeria Oaselor, Galeria Emil Racoviţă, Galeria Lumânărilor şi Galeria Ştiinţifică și diferite săli: Sala Lumânărilor, Sala Spaghetelor, Sala Oaselor.
Accesul în Galeria Ştiinţifică este permis doar speologilor profesionişti, aflându-se în continuarea Galeriei Emil Racoviţă, la capătul unui puţ de 30 m.
Galeria Oaselor, prima galerie, cu o lungime de 800 de metri, cunoscută și sub numele de Galeria Urșilor, găzduiește in jur de 1 500 de exponate, dintre care 140 sunt cranii de urs de caverna. Aceasta constituie cea mai îngustă porțiune a nivelului superior, având o lățime de 2-3 metri. În același timp ea reprezintă și sectorul cel mai puțin concreționat, ceea ce nu exclude însă prezența unor frumoase baldachine suspendate pe pereți.
Galeria Emil Racoviță este cunoscută pentru faptul că adăpostește un schelet complet de urs ce poate fi observat chiar în poziția în care animalul a murit, precum și oasele altor specii de animale, precum hiena de peștera, leul sau capra neagră. Tavanul, pereții și podeaua sunt aproape în întregime acoperite cu cele mai felurite concrețiuni, începând de la stalactitele tubulare și terminând cu coloanele stalagmitice.
Galeria Lumânărilor impresionează prin magia stalagmitelor și stalactitelor, parcă desprinse din basme. La capătul acestei galerii, poteca turistică își face cu greu loc prin desimea concrețiunilor, și prelungită cu un al doilea tunel artificial, lung de 16 metri, răzbate în cele din urmă la suprafață, sfțrșind astfel traseul vizitabil al peșterii.
În interiorul celor 3 galerii se pot observa diverse formaţiuni naturale impresionante, precum stalactite şi stalagmite, unele dintre ele primind şi nume de la vizitatori precum: Draperiile, Palatul Fermecat, Portalul, Căsuţa Piticilor, Mastodontul, Lacul cu Nuferi sau Sfatul Bătrânilor.
Pestera Urșilor este deschisă pentru vizite tot timpul anului, indiferent de anotimp, zilnic intre orele 10:00 și 17:00, cu exceptia zilei de Luni. La parterul clădirii se află casieria de bilete. La etajul 1 se află un bar de zi, cu o terasa de vară, iar la etajul 2 se află intrarea în peșteră.
În apropierea Peșterii Urșilor fauna este una variată, întâlnindu-se urși bruni, mistreţi (Sus scrofa), căprioare (Capreolus capreolus), lupi (Canis lupus), cerbi (Cervus elaphus L., familia Cervidae), vidre (Lutrinae), mierla gulerată (Turdus torquatus), forfecuţa (Loxia curvirostra), alunarul (Nucifraga caryocatactes), corbul (Corvus corax), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), acvila de munte (Aquila chrysaetos).
În județul Bihor se întâlnesc 6 plante ocrotite de lege, printre care floarea de lotus (Băile Felix), floarea de colţ și strugurii ursului (Arctostaphylos uva-ursi). Singurul caz în care plantă tropicală trăiește spontan într-o climă temperată se găsește în munții din Bihor, mai exact nufărul termal (Nymphaea lotus).
Peștera Urșilor se află situată în județul Bihor, în imediata apropiere a localității Chișcău, comuna Pietroasa, 417366, la o altitudine de 482 m.
Accesul se face de pe drumul naţional E79 din localitatea Sudrigiu. De acolo se urmează drumul naţional 763 până în localitatea Chişcău.