80 / 100
Istoric

În urmă cu 60 de milioane de ani, prin eroziunea produsă de un torent în depozitele sedimentare de vârstă miocen inferioară, s-au format coloanele superbe ce se află astăzi în Rezervația Naturală cunoscută sub numele de Râpa Roșie.

Prezentare - Râpa Roșie

Ciudatele coloane şi piramide etajate, separate de ravene, formează un microrelief pe care geografii îl numesc „badlands” (pământuri rele), de aici și denumirea populară de ”pământurile rele”.

Formațiunile din peretele masiv, vertical, plin de cute, pot fi comparate cu cele întâlnite în Marele Canion al fluviului Colorado din SUA, de aici rezervația primind denumirea de ”micul canion al României”.

Aparent un monument ruinat, plin de cute formate de trecerea timpului, lasă impresia de ansamblu a unei orgi mărețe care cântă în nostalgia vremurilor demult apuse, făcându-i pe localnici să numească zona „orga de pământ”.

Rezervația se întinde pe o suprafaţă de 10 hectare iar pereţii săi au înălţimi cuprinse între 80-100 de metri.

Formele bizare au fost săpate de ape în diferitele tipuri de roci (marne, argile, gresii), în urmă cu 60 de milioane de ani.

Ploile abundente ce formează șiroaiele de apă care curg năvală încă mai reușesc să schimbe formele coloanelor în timp.

La lăsarea întunericului, în lumina sfâșietoare a apusului, râpa capătă o caldă nuanţă de roşu-cărămiziu intens.

La doar un km distanță de Râpa Roșie, geologul şi paleontologul Mátyás Vremir din Cluj-Napoca, a descoperit în anul 2009, la marginea râului Strei, fosile ale speciei de dinozauri denumită “Balaur bondoc”.

  • Activități: călărie, ciclism
  • Producători locali: produse apicole, decorațiuni artizanale
  • Tesaturi lucrate manual: ie, cojoc, covoare, prosoape, ciorapi
  • De vizitat: Casa Memorială ”Lucian Blaga”, Halele Breslelor, Cetatea Țărănească Călnic, Cetatea Dacică de la Căpâlna, Poarta a IV-a a Cetății, Barajul Lacului petrești
  • Biserici și mănăstiri: Mănăstirea "Sf. Ioan Botezătorul”, Schitul Sfântul Lazăr, Schitul Cut, Catedrala Evanghelică
Legende

Legenda lui Lică „a lu Brânză”

Lică era un păstor despre care se spune că reușea să se strecoare în spaţii înguste, ca o pisică. Din cauza talentului său de a se strecura, după producerea unui jaf la o bancă din Sebeş, autoritățile l-au acuzat și l-au întemniţat, fără dovezi și fără să găsească banii furați. Cei din zonă considerau că la Gaura Hoţilor şi-ar fi ascuns Lică banii, deși în urma anchetelor nu s-a găsit nimic. După ce a fost eliberat, a plecat în America împreună cu iubita lui, trimițând foarte mulți bani în țară.

Gaura Hoţilor este o groapă săpată în roca nisipoasă a râpei, unde se găsesc nume scrijelite încă din secolul al XIX-lea, ascunzând numeroase legende cu hoţi și haiduci.

Fauna

Printre resursele de faună regăsite în zonă se numără: broască agilă(Rana dalmatina), șopârlă verde(Lacerta viridis), șarpe neted(Coronella austriaca), broască cu burtă galbenă(Bombina variegată), ciocârlie(Alauda arvensis), bufniță(Strix aluco), tită albastră(Parus caeruleus),  căprioară(Coccothraustes).

Flora

În zona Râpei Roșii există multe plante rare și endemice în zonă, cum ar fii garoafa endemică(Dianthus serotinus), stejar pufos(Quercus pubescens), ferigă mediteraneană(Asplenium adiantum-nigrum), arbust(Cotoneaster integerrimus) și mai multe tipuri de stepă (Salvia nutans, Salvia transsilvanica). Conform cercetărilor științifice se identifică aproximativ 144 de specii de plante din 41 de familii.

Localizare

Accesul spre rezervaţie se face din oraşul Sebeş, pe drumul judeţean DJ106 spre comuna Daia Română. Coordonate: 45°59′15″N 23°35′29″E