Post Views: 1.066
Dragobetele are rădăcini foarte vechi, fiind sărbătorit chiar de pe timpul dacilor, pentru care acesta era o divinitate asemeni lui Cupidon(al romanilor) și Eros(al vechilor greci). Dragobetele, cunoscut și sub numele de Năvalnicul, era zeul dragostei și a bunei dispoziții, fiind perceput ca un fecior frumos şi iubăreţ nevoie mare, care le face pe tinerele fete să-şi piardă minţile.
Ca zeu al bunei dispoziții, de ziua lui se organizează petreceri, prilejuind, astfel, înfiriparea unor noi iubiri, logodne și chiar căsnicii.
Se spune că Dragobetele a fost transformat de Maica Domnului in Navalnic, o buruiana de leac folosită în trecut pentru vrăjile de dragoste. Există mai multe legende care relatează cum s-ar fi întâmplat asta, iar una dintre ele spune că Dragobetele ar fi încercat să o facă pe Maica Domnului să se îndragosteasca de el; nu a reusit, iar ea l-a transformat în Năvalnic.
Obiceiul de demult era ca fetele și băieții în ziua lui Dragobete să se îmbrace cu haine curate, de sărbătoare și să pornească cu voie bună înspre pădure pentru a culege ghiocei, viorele, tămăioase, pe care le așezau pe icoane și le foloseau la diverse farmece în dragoste.
Înspre ora prânzului, fetele porneau în goană spre sat, fuga fiecăruia atrăgând după sine câte un băiat, și nu unul oarecare, ci acela care le îndrăgea. Dacă băiatul își prindea aleasa, îi fura o sărutare în văzul lumii, sărutare ce simboliza legământul lor de dragoste pe întregul an. De aici și celebra zicală ”Dragobetele sărută fetele!”.
Cu o seară înaintea zilei de Dragobete, fecioarele obișnuiau să adune ultimele urme de zăpadă (pe care o numeau zăpada zânelor), o topeau, iar apa rezultată o foloseau în tot cursul anului la descântece de dragoste și frumusețe.
Se mai credea și că în ziua de dragobete păsările nemigratoare se adună în stoluri, ciripesc, își aleg perechea și încep să își construiască cuiburile.
Cei mai învârstă în ziua de Dragobete aveau grijă de toate orătăniile din ogradă, dar şi de păsările cerului. În această zi nu se sacrificau animale pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor.
Sărbatoarea Dragobetelui are o simbolistică bogată și interesantă. Dragobetele îngemanează în esența sa atât începutul, cât și sfârșitul, începutul unui nou anotimp și al reînsuflețirii naturii și sfârșitul desfătărilor lumești odată cu începerea Postul Sfânt al Paștelui.
Cunoscută şi sub alte denumiri – Ziua Îndrăgostiţilor, Cap de primăvară, Logodnicul Păsărilor, Sânt Ion de primăvară, Dragomiru-Florea, Năvalnicul sau Granguru’ – Dragobetele este o sărbătoare tradițională ținută pe data de 24, simbolizând începutul anului agricol și trezirea naturii la viață.
Multe dintre aceste traditii și obiceiuri de sărbătoarea românească a iubirii pot părea copilărești, însă ele fac parte din cultura românilor. Unele sate încă păstrează aceste tradiții, trezind sentimente de nostalgie în sufletelor tuturor care au auzit de aceste tradiții românești, dar nu au avut ocazia să le întâlnească până atunci.
Romanian
English
French
German